0256 432 664
Sună pentru informații!
Întreabă mediculProtocol de evaluare nutrițională
Pacienții cu boli intestinale inflamatorii au un risc crescut de malnutriție mai ales în timpul puseelor de activitate. Atât la momentul diagnosticului, cât și ulterior, la intervale regulate, acești pacienți necesită evaluare nutrițională prin:
- Anamneză centrată pe factorii ce influențează starea de nutriție: aportul alimentar, regimul alimentar, obiceiurile alimentare, variațiile greutății corporale, prezența simptomelor ca: inapetență, greață, vărsături, dureri abdominale.
- Examen clinic: indicele de masă corporală, evaluarea țesutului adipos subcutanat și a masei musculare, prezența edemelor sau a ascitei.
- Analize de laborator: hemoleucogramă, albumină serică, Na, K, Cl, Ca, Fe, Zn, nivelul seric al vitaminelor: D, K, A, E, vitamina B12, acidul folic.
Protocol de terapie nutrițională
1. Corectarea malnutriției
Necesarul energetic al pacienților cu boli inflamatorii intestinale este similar cu cel al populației generale.
Necesarul proteic este crescut în perioadele de activitate, când se recomandă 1.2-1.5g proteine/kg/zi. Pentru perioadele de remisiune, un aport de 1g proteine/kg/zi este suficient.
O dietă specifică bolilor inflamatorii intestinale nu poate fi recomandată, pentru fiecare caz în parte fiind necesară consilierea nutrițională, de preferat cu ajutorul unui dietetician sau nutriționist dedicat.
În general, o tabletă de multivitamine zilnic corectează majoritatea deficitelor de micronutrienți. Totuși, fierul, zincul și vitamina D pot necesita regimuri particulare de administrare. Pentru corectarea deficitului de fier în cazul pacienților în puseu de activitate sau la cei cu Hb<10g/dl, prima linie terapeutică recomandată este fierul cu administrare intravenoasă. Pentru boala Crohn ileală și la pacienții cu rezecție a ileonului terminal (>20cm) se recomandă administrarea parenterală a vitaminei B12.
Prin utilizarea suplimentelor nutriționale orale se poate suplimenta aportul energetic, în general cu până la 600 kcal/zi.
Dacă necesarul energetic nu este atins prin dietă și suplimente orale, se va lua în considerare nutriția enterală, iar în cazurile în care absorbția intestinală nu este satisfăcătoare, necesarul se asigură prin suplimentare parenterală. Nutriția parenterală are rol complementar, nu exclusiv.
Nutriția parenterală totală este, în unele cazuri, singura cale posibilă de nutritive pentru pacienții cu intestin scurt.
2. Nutriția ca terapie de inducție a remisiunii în bolile inflamatorii intestinale
Dietele de excludere pentru inducerea remisiunii nu pot fi recomandate.
Nutriția enterală exclusivă are eficacitate dovedită în boala Crohn activă și reprezintă prima linie de tratament pentru adolescenți și copii. Administrarea se recomandă să fie făcută prin sondă nasogastrică sau nasojejunală, cu ajutorul unei pompe de alimentare. Formula recomandată este cea standard: polimerică, cu conținut moderat de lipide, fără suplimente particulare. Nu se recomandă formule specifice (glutamină, acizi grași omega3). Nutriția enterală nu a fost evaluată suficient pentru pacienții cu rectocolită.
Nutriția parenterală totală nu este recomandată pentru inducția remisiunii în bolile inflamatorii intestinale.
3. Nutriția perioperatorie
Pentru chirurgia electivă, se recomandă respectarea protocolului ERAS.
Suportul nutrițional perioperator este recomandat pentru toți pacienții malnutriți, dar și pentru pacienții normoponderali la care se estimează că reluarea aportului alimentar per os nu se va putea face în prima săptămână după intervenție. În cazul pacienților malnutriți se recomandă amânarea intervenției chirurgicale cu 7-14 zile, de câte ori este posibil, timp în care pacientul să primească terapie nutrițională în regim intensiv.
Strategii nutriționale: dieta per os plus suplimente nutriționale orale, nutriție enterală, nutriție enterală plus suplimente parenterale, astfel încât necesarul energetic zilnic să fie primit în totalitate de către pacient. Nutriția parenterală se asociază de câte ori calea enterală nu asigură >60% din necesar. Nutriția enterală se recomandă să fie inițiată rapid, în primele 24 ore după intervenția chirurgicală.
4. Nutriția în perioadele de remisiune
Nu se recomandă o dietă specifică în perioadele de remisiune. Nici nutriția enterală și nici cea parenterală nu sunt recomandate ca terapie de menținere a remisiunii în bolile inflamatorii intestinale.